Intamplarea a facut sa merg pentru prima oara la munte la 14 ani. Si cand spun ca "am mers la munte" ma refer la o drumetie cu tot "tacamul" - stabilirea echipei, a traseului, studiul hartilor si cartilor despre zona respectiva, strangerea echipamentului necesar, a alimentelor... Si pentru ca totul sa fie cum trebuie, am ales un traseu de creasta din Fagaras, cu intrare prin Curtea de Arges - Salatrucu - valea Topologului.
Totul a fost in regula pana in ziua plecarii, cand din sase "temerari" (vorba cantecului) am ramas doar... doi - culmea, eu un pusti de 14 ani (si 14 ani pe vremea aceea insemnau 14 ani, nu ca azi...) si un student de 25 - Doru Filip, zis Truly. Nici in ziua de azi parintii mei nu stiu ca am plecat atunci doar doi - oricum mama plansese o saptamana pana sa plec si a mai plans o saptamana dupa ce am venit acasa. Asta a fost! Mers la gara. Pitesti. Pupat Piata Independentei. Inghesuiala. Curtea de Arges. Autobuz. Praf. Salatrucu. Si de aici a inceput aventura care m-a marcat poate pentru tot restul vietii.
Vreo jumatate de ceas am stat de vorba cu un mosneag - Dumnezeu sa-i lumineze calea, pentru nu am reusit sa-l uit nici acum - care ne-a iscodit cu intrebari mestesugite, de unde suntem, ce e cu noi pe acolo, unde avem de gand sa mergem, da' ce-i cu rucsacii aia mari?, dar cu bocancii aia grei? da' porumbu' si grau' cum s-a facut pe la dumneavoastra la campie? tot asa seceta e si pe-acolo?... In cele din urma a oprit un carutas pe care-l cunostea si l-a rugat sa ne ajute.
Citeşte mai mult...
