De-a baba-oarba...

În doar o săptămână iarna s-a jucat cu noi, un joc doar de ea ştiut... Un fel de joc de-a baba-oarba în care nouă, trecătorilor prin viaţă, ni s-a rezervat doar simplul rol de spectatori... În doar şapte zile iarna ne-a oferit câteva dintre feţele ei, într-un superb, pentru unii şi în egală măsură aproape descurajant, pentru alţii, contrast...
La jumătatea lunii natura parea să renască deja... Amăgită de soarele darnic, iarba începuse deja să prindă o nuanţă primăvăratică... Ghioceii îşi făcuseră loc printre frunzele căzute de astă toamnă, încercând şi chiar reuşind să ne amăgească, la rândul lor, făcându-ne să credem că iarna va fi iertătoare cu noi în acest an şi că izul primăverii depăşeşte statutul de impresie...
Dar, ce dezamăgire!... În doar câteva zile totul s-a schimbat! Iarna şi-a schimbat cu totul intenţiile, lăsându-ne să înţelegem că acest joc, de-a baba-oarba, îi place mai mult decât orice altceva...
Din lumina şi culorile de acum o săptămână nu a mai rămas decât un ghiocel, acoperit de zăpadă, care ne priveşte ca un pui ascuns sub cloşcă... Un ochi magic care clipeşte şi ne transmite un mesaj încurajator: "Aveţi răbdare, ca şi mine... Primăvara nu e departe..."

15 ianuarie 2011.jpg

22 ianuarie 2011.jpg

24 ianuarie 2011.jpg

Romeo Tudorache @ PasInfinit.ro - Rail Media